Care sunt mecanismele care fac un mesaj să fie dat mai departe?

Care sunt mecanismele care fac un mesaj să fie dat mai departe?

Care sunt mecanismele care fac un mesaj să fie dat mai departe?

Care sunt mecanismele care fac un mesaj să fie dat mai departe? Sheruit, cum zicem azi… în primul rând, emoția. Mesajele emoționale sunt sheruite mai des decât cele reci și cerebrale. De exemplu, articolele despre business, ceva mai intelectuale, sunt mai puțin sheruite decât articolele de dezvoltare personală, care sunt pline optimism, de însuflețire, pe scurt, de emoție. Dar ce fel de emoții sunt sheruite? Care emoții devin virale? Pentru că nu toate emoțiile sunt egale. Unele sunt mai virale decât altele… Știți care e cea mai virală emoție? Cea care atrage cel mai mare număr de shares? Vă spun eu: mirarea. Mirarea face ca cel mai viralizat articol de pe site-ul New York Times, din toate timpurile, să fi fost unul de știință. În general textele despre știință sint virale pentru că în știință se fac mereu descoperiri fascinante, descoperiri care te fac să te miri și să împărtășești cu alții motivul mirării tale.

Tristețea nu e virală
Ce alte emoții mai pot fi injectate în mesaje pentru ca acestea să fie sheruite? V-ați întrebat? Vă spuneam că emoțiile nu sunt egale ca potențial viral. Unele sunt mai contagioase decât altele. De exemplu, tristețea nu e virală. Mesajele triste nu îi fac pe oameni să le dea mai departe, ci dimpotrivă. Asta ar trebui să ne dea de gândit pentru momentele când concepem campanii de donații de exemplu, pentru câte un caz foarte trist. Mesajele optimiste sunt mai des sheruite decât cele triste. Mesajele pline de umor au potențial viral mare. Deci oamenii dau mai departe ceva ce știu că îi va face pe cei din cercul apropiat să se binedispună, să râdă. Așadar, dacă facem content online având în minte ideea de viralitate, e mai util să mergem pe calea optimismului și a umorului. Chiar și cazurile triste e bine să fie prezentate ca având speranță. De pildă, dacă solicităm bani pentru un copil bolnav, e util să spunem că s-a strâns deja jumătate sau x% din sumă. Dați oamenilor speranță ca să dea share la mesajul vostru, nu-i deprimați.

Anxietatea e virală
De ce credeți că au succes mesajele conspiraționiste și cele antivaccin? Care e psihologia din spatele popularității lor? o explicatie ar fi anxietatea. Anxietatea ca vaccinul aparent inofensiv poate avea urmari dramatice pentru copilul tau…
Anxietatea e o emoție cu mare, mare potențial viral. În general, emoțiile cele mai virale sunt cele intense. Mesajele care stârnesc mânia sunt mai virale decât cele triste, pentru că mânia e o emoție puternică. Tristețea nu prea. De aia uneori e mai bine să-i înfurii pe oameni cu ceea ce spui ca să-i faci să acționeze. Iar anxietatea, așa cum spuneam, e contagioasă. Orice zvon despre vreo nouă conspirație va prinde teren și va găsi adepți care să-l dea mai departe. La fel, știrile despre posibile dezastre. De ce credeți că a prins teren ideea că vaccinurile fac rău, și e în continuare bine mersi, virală și solidă? Din simplul motiv că cineva a lansat mesajul acesta și o mulțime de oameni au fost cuprinși de anxietate, și au dat mai departe ideea. Și continuă să o facă. Nu contează că nu e adevărat, important e că mesajul e în continuare anxiogen. Și, cum spuneam, anxietatea e virală…

admin


Sunt redactor sef Psychologies, scriu de peste 15 ani în tot soiul de reviste şi pe site-uri. Am scris cărţi şi am scris poezie. Mai nou, produc video. Media is my thing. Mă pasionează tot ce ţine de branding, de content marketing, în general, toate lucrurile cu care jonglăm în cursa pentru atenţia umană şi persuasiune.

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

Copyright © 2017 ContentUp.ro